Hipoglicemiile nocturne sau de ce injectez lantusul dimineata

Hipoglicemiile nocturne sunt periculoase pentru că nu pot fi uşor depistate şi tratate .Pot duce astfel, după gravitatea lor, la hiperglicemii matinale sau ,şi mai grav, la pierderea cunoştinţei.

Hipoglicemiile de noapte sunt cauzate, desigur, de un surplus de insulină. Trebuie luaţi în calcul toţi factorii care contribuie la producerea hipoglicemiilor de noapte:

-efortul fizic efectuat în ziua care a trecut;

-ora ultimei injecţii de insulină rapidă (dacă este după ora 20)-cu cât se face mai târziu creşte riscul de hipoglicemie de noapte. O soluţie ar fi ajustarea dozei la una mai mică cu cât ora e mai târzie, însă vom avea hiperglicemii mari până în miezul nopţii;

-indicele glicemic al ultimei mese;

-sarcina în primul trimestru;

-corecţiile făcute după ora 22;

- lantus injectat seara( va avea vârful dupa 2-4 ore de la injectare);

-lantus supradozat;

-alimentaţie vegetariană săracă în proteine în ziua respectivă ( organismul va compensa cu carbohidraţi lipsa proteinelor);

-diaree( au fost astfel eliminaţi carbohidraţii consumaţi);

-perioadă de remisie (pancreasul propriu produce dintr-odată ceva mai multă insulină, mai ales pe fondul relaxării din timpul somnului);

-relaxare după un stres intens, dacă s-au făcut ajustări de doze( se reduc hormonii de stres care împiedicau acţiunea insulinei);

-dacă vreo insulină din schema respectivului diabetic are vârful în toiul nopţii( de ex. insulină premixată prin componenta ei nph)-se recomandă gustare îninte de culcare dacă se observă că apar adesea hipoglicemii nocturne;

-glicemii prea mici la culcare, la mine sub 120;

-alăptare;

-relaţii sexuale noaptea;

-frig în camera unde se doarme (se ard mai multe calorii pentru reglajul termic al corpului);

-caldură prea multă in cameră (peste 30 grade) -insulina intră mai rapid;

-anumite medicamente sau plante care potenţează acţiunea insulinei;

-şi alţi factori cunoscuţi sau nu.

Acumularea mai multor factori de mai sus cresc pe măsură riscul hipoglicemiei nocturne.

Este bine ca ultima masă care necesită insulină rapidă să fie pănă în ora 20, oricum insulina rapidă să fie făcută până în ora 20.

Novorapidul acţionează 5 ore, ceea ce rămăne activ după miezul nopţii îşi măreşte acţiunea (la mine se dublează).Să zicem că ar rămăne 10 % activ din 5 unităţi, înmulţit cu doi dă o unitate. Mie mi-ar scădea cu 100mg/dl glicemia...

Dacă s-a făcut mult efort fizic în ziua respectivă (curăţenie în casă toată ziua, o partidă de tenis, fotbal , multă joacă cu alergătură în cazul copiilor) cred că este bine să se ia o gustare cu carbohidraţi complecşi înaite de culcare şi/sau să se verifice glicemia noaptea, pe la ora 1-2.

Dacă se face corecţie seara, se are in vedere când are vârful , înainte sau după miezul nopţii.

Cu cât sunt mai multe unităţi, cu atat rămâne mai multă insulină activă după ora 0.

Să dau un exemplu: Am glicemia 240 la ora 22:30. Am mancat la ora 19 şi am făcut 4 unităţi de Novorapid înainte de masă. Au trecut deci 3 ore de la masă, glicemia trebuia să fie mai bună. Mai am ceva insulină activă , oricum sub 30 % din cele 4 unităţi, care îmi va scădea glicemia poate cu 40 până în ora 0, da sau nu , depinde ce am mâncat la masă. Deci trebuie să corectez de fapt o glicemie de 200. Dacă fac corecţia în momentul acesta, la 22:30, această doză de insulină va avea vârful imediat după ora 0, deci va avea efect dublu decât în timpul zilei.Voi face o corecţie de o unitate care imi va scădea glicemia cu 100 după miezul nopţii.

De ce fac Lantusul dimineaţa? Ca să evit hipoglicemia de noapte datorată vărfului de acţiune al Lantusului, care, da, are un vărf la 2- 4 ore de la injectare.Nu mai zic ce ar fi dacă nimereşte acul într-un vas de sânge şi intră direct în acţiune...noaptea.

Când m-am internat în spital data trecută, pentru schimbarea schemei de insulină de la premixată la scema cu bazală şi rapidă ,aveam într-o noapte glicemia 325. M-am dus la asistenta de gardă pentru a cere o corecţie dar mi-a zis că o să îmi scadă de la Lantus. M-am mirat, pentru că citisem că insulina bazală are rolul de a menţine o glicemie stabilă. Cum ar fi putut să îmi scadă cu 200 ? Într-adevăr dimineaţa aveam o glicemie bună, 108.

Această întâmplare m-a pus pe gânduri în privinţa riscului de hipoglicemie majoră în timpul nopţii. Aşa că atunci când am fost întrebată a doua zi când prefer să îmi injectez Lantusul, am zis dimineaţa. Şi până în ziua de astăzi nu regret aceasta.

Mi-a plăcut ce a zis un profesor doctor de la spital că se pot obţine glicemii bune cu orice insulină şi completez şi eu, din punctul de vedere al diabeticului de rând, că unele necesită mai mult efort şi cheltuială pe teste. De exemplu, eu nu mă împac cu Levemir ca insulină bazală, care are o durată scurtă de acţiune 6-8 ore, deci necesită cel puţin două injecţii pe zi din punctul meu de vedere. Are şi el vârfurile lui , cu riscurile de hipoglicemie aferente. Inclusiv pe timpul nopţii la doza de seară.

Injectând Lantusul dimineaţa nu mai sunt expusă la hipoglicemii majore noaptea. Un alt avantaj este acela că îmi completeaza în mod foarte mulţumitor acţiunea rapidei. Ce rămâne nepus la punct de Novorapid completează Lantusul, astfel că vin la ora mesei cu o glicemie sub 100.

Menţionez că doza mea de Lantus nu reprezintă necesarul meu de insulină bazală. Este dozat astfel încât să completeze cu 20% acţiunea rapidei la mese. Acţiunea Lantusului are o pantă uşor descendentă după ce îşi atinge acel vârf de la 2-4 ore de la injecţie. Astfel până noaptea rămân cu atât Lanus cât îmi trebuie ca insulină bazală, fără a avea hipoglicemii de noapte.
Picul de lantus care a mai ramas activ isi mareste eficienta dupa miezul noptii si astfel ma acopera perfect pana dimineata. La nevoie, cum a fost la sfarsitul sarcinii sau daca ma trezesc la 5am si nu ma mai culc aplic o mica corectie cu rapida. Daca nu dorm glicemia creste si fara sa mananc ceva. Cam cu 20- 40mg/dl/ora, depinde.

Fiind ziua observ şi tratez hipoglicemia care apare uneori la 2-4 ore de la injecţia de Lantus.

Pentru a nu avea hipoglicemii nocurne periculoase trebuie mai ales să evităm să avem vârful de acţiune al vreunei insuline pe timpul nopţii. Nu sunt de neglijat nici factorii descrişi mai sus. Se va căuta dozarea corectă a insulinei şi ajustarea atentă a dozei în funcţie de situaţie. Ar fi un obicei foarte bun testarea glicemiei noaptea, pe la ora 1:30-2 dacă avem hipoglicemii nocturne frecvente şi la ora 3 dacă avem hiperglicemii nocturne, având tot timpul în vedere ajustarea corectă a dozei de insulină bazală, stabilirea corectă a orei injectării insulinei, structura şi ora ultimei mese şi dacă este necesară sau nu gustarea înainte de culcare. Hipoglicemiile nocturne se tratează ca orice hipoglicemie , cu carbohidraţi rapizi, nu foarte mulţi însă. doar câţi trebuie.

Ganduri optimiste despre diabet

Gânduri optimiste despre diabet

Diabetul este o boală serioasă cu complicaţii grave. Trebuie totuşi să fim optimişti, pentru că buna dispoziţie este un ajutor de nădejde în menţinerea echilibrului glicemic.

Cele mai proaste glicemii le-am avut ori de câte ori mi-am pierdut optimismul.

În urmă cu doi ani m-am trezit faţă în faţă cu diabetul după minunata perioadă a sărbătorilor de iarnă, de ziua de naştere a soţului meu, la început de an când se făuresc cele mai frumoase vise. Am stat o săptamână în spital, am văzut oameni cu răni deschise, cu boli de inimă, ochi, rinichi, a trebuit să-mi fac singură injecţii de insulină- cel mai nesuferit lucru pe atunci- şi să mi se ia test din deget în toiul nopţii şi ziua. Am experimentat prima hipoglicemie de 35 încă din primele ore de spitalizare.A trebuit să-mi iau adio de la dulciuri. A trebuit sa aflu ce este mai exact acest diabet. Nu înţelegeam de ce trebuie să mănânc aşa de mulţi carbohidraţi dacă am diabet şi de ce aceştia nu pot fi sub formă de dulciuri(nu că aş fi vrut musai dulciuri la orice masă...). Trebuia să îmi găsesc echilibrul.

Am reuşit să amân cu câteva zile internarea pentru a mă pregăti sufleteşte. Mi-am luat la spital cărţi de citit, aţă de croşetat, mp3 playerul cu muzica preferată şi mi-am cumpărat o carte despre diabet de Rodica Perciun ca să ştiu ce boală am păţit.

Cel mai dur moment a fost când a trebuit să îmi înfing acul în picior pentru a-mi administra singură insulina. A fost singurul moment când am plâns, atunci am realizat că va rebui să fac asta toată viaţa. Rezolvarea a venit întrebând dacă chiar trebuie să injectez în picior Humalogul mix. M-am bucurat sa aflu alternativa în grăsimea din burtă. Şi acolo chiar nu doare, decât uneori.

Testările de glicemie se făceau de 4 ori sau în caz de hipoglicemie. Asistentele te înţepau direct cu acul în deget- o senzatie de cui înfipt în carne..Nu suportam senzaţia. Ei bine, absolut non stop m-a chinuit întrebarea : Bine, cu injecţia de insulină voi reuşi cumva, dar treaba aceasta cu înţepatul degetului direct cu acul...brrr, nici nu pot să mă gândesc, cum mă voi obişnui? Răspunsul a venit în ultima zi de spitalizare cănd o asistentă în vîrsta ne-a înţepat cu un fel de lansator de ace. Şi nu a durut absolut de loc. De atunci am facut de mii de ori teste cu lanţeta şi chiar nu doare.

Ceea ce vreau să spun este că a fost nevoie încă din primul moment de o atitudine optimistă în faţa noii situaţii. Începeam o viaţă nouă: viaţa cu diabet.

Iată colecţia mea de gânduri optimiste:

Diabetul este o boală, dar printr-un bun autocontrol care ajunge obişnuinţă începe să devină un mod de viaţă echilibrat.

Un diabetic care mănâncă sănătos poate avea o stare de sănătate mai bună la bătrâneţe decât cineva care nu este cumpătat în prezent.Da, poate ajunge şi la bătrâneţe.

Complicaţiile diabetului? Pot să nu apară dacă glicemiile sunt ţinute în limite apropiate de cele ale omului sănătos.

Dulciuri? Se mai pot mânca dacă se calculează numărul de carbohidraţi şi se injectează doza corespunzătoare de insulină. Dulciuri adevărate cu zahăr, miere ş.a., dar mai ales fructe. Orice om ar trebui să nu facă exces de dulciuri. Este mai sănătos aşa. Şi să opteze pentru un dulce sănătos.

Înţepăturile? Devin obişnuinţă, până acolo că nu îţi aminteşti dacă ai facut injecţia. Ar fi bine să nu uităm. O doză uitată duce la hiperglicemii mari, iar o doză dublă la hipoglicemii fatale.

Diabetul te obligă la cumpătare: somn nici mult nici puţin, mesele ehilibrate în raportul glucide-proteine-lipide, ordine în program, exerciţiu fizic regulat, aer curat, evitarea stresului.Desigur că nu este uşor , dar efortul este răsplătit printr-o stare de bine statornică şi aş zice printr-o stare bună de sănătate.

Mintea îşi menţine agerimea prin permanente calcule matematice. Mai ales regula de trei simplă e de bază. Chiar devin o plăcere calculele acestea de dinainte de masă atunci când constaţi ca în urma lor ai glicemii de nota zece.

Datorită testelor de glicemie ştii multe lucruri despre propriul organism: observi cănd stresul a depăşit pragul de normalitate pentru că se măresc glicemiile, de asemenea observi când ceva nu e în regulă cu imunitatea organismului. De asemenea afli multe despre indicele glicemic al alimentelor şi despre cum să te hrăneşti sănătos.

Ştiinţa evoluează şi s-ar putea să se descopere un leac pentru diabet sau metode şi instrumente pentru a-l ţine cât mai bine sub control. Plus că mai există şi minuni.De aceea nu consider că am o boală incurabilă . E ca şi cum aş fi răcită şi ştiu că asta (poate) trece.

Ma încurajat mult gândul că mai am o miiică rezervă de insulină în pancreas. La ultima analiză a peptidului C acesta era 0,6, adică după socoteala mea mai trăiesc şase procente dintre celulele beta pancreatice. Ceea ce înseamnă că mă mai bucur(am) de sprijinul lor... Acum probabil ca sunt mai puţine.

Tratamentele naturiste completează cu succes tratamentul cu insulină şi previn complicaţiile diabetului.

Cu cât cunoşti mai multe despre diabet cu atât te ajută să îl ţii sub control.

Sunt diabetici de tipul 1 şi 2 care au ajuns la vârste foarte înaintate. Unii dintre ei erau copii când s-a descoperit insulina şi sunt în viaţă datorită acestui fapt.

In ziua de astăzi avem tot felul de instrumente care uşurează viaţa cu diabet: ace atraumatice, mici şi subţiri (cele din vechime erau adevărate piroane şi mai trebuia să le şi ascuţi zilnic şi să le sterilizezi), glucometre care arată în câteva secunde glicemia (mai demult trebuiau să fiarbă urină cu o anumită substanţă pentru a măsura colorimetric glicemia , iar rezultatul nu era foarte precis), avem insulină de calitate care dezvoltă mai rar sau deloc alergii, cunoaştem mai multe informaţii despre diabet, primim insulină gratuit şi multe alte avantaje de acest fel.

Cei dragi ai noştri ne acordă un sprijin deosebit , iar lupta cu diabetul pote face familia să fie mai unită.

Un echilibru bun glicemic le sigură şi celor dragi ai noştri un viitor mai lipsit de griji...Ca mamă doresc să fiu cât mai puternică pentru copilul meu.

Sunt multe mame pe forumurile de diabet care au născut natural sau care au doi, trei sau mai mulţi copii sănătoşi.Şi eu am născut natural şi am un bebe sănătos.

Spre deosebire de alte boli diabetul poate fi ţinut sub control mult mai bine şi cu rezultate bune. Depinde mult de voinţă spre deosebire de alte boli pe care nu le poţi controla.

Nu-mi vin acum mai multe gânduri optimiste. Poate par cam trase de păr unele , dar cred că nu este aşa. Mă opresc aici până nu reiese că ar fi chiar avantajos să ai diabet. S-au produs multe schimbări în bine în viaţa mea de când cu diabetul şi chiar mă simt bine. Nici nu vreau să îmi amintesc cum mă simţeam cu ceva vreme înainte de a-l descoperi. Este bine să ştii că ai o boală pentru a o ţine sub control, e desigur mult mai bine să nu o ai. Iar cel mai rău este să ai o boală care te roade în ascuns fără să ştii sau ignori acest lucru.

Merită tot efortul penru a avea un diabet fără complicaţii.